Muscatura de capusa – Tratamentul muscaturii de capusa

Deja traim o adevarata isterie pe fondul “muscaturii de capusa”. Haideti sa vedem ce trebuie sa stim despre “micile pradatoare”.

Capusele se gasesc de obicei in blana animalelor sau pe pielea pasarilor .Ele fac parte din aceeasi clasa de insecte cu scorpionii si paienjenii. Sunt paraziti care se hranesc cu sangele gazdelor si populeaza o singura gazda timp de cateva cateva zile, daca nu sunt indepartate. Cele mai multe cazuri apar primavara si vara (pana tarziu, spre toamna). Muscatura capusei nu este resimtita de catre gazda.

O parte din capuse nu transmit boli, altele insa, reprezinta principalul vector al bolii Lyme sau al unui tip particular de menigoencefalita.
Singura cale de a infecta o noua gazda este contactul fizic (ele nu sar, nu zboara, dar se ataseaza de corpul victimei). Se gasesc de obicei in iarba inalta si de acolo trec direct pe tegumente.

Capusele trebuie indepartate imediat ce sunt descoperite, iar pacientul trebuie sa fie atent sa le indeparteze in intregime, deoarece doar astfel se poate preveni transmiterea unor boli: prin indepartarea corpului se elimina riscul de transmitere a bolilor in timpul pranzului parazitului, prin indepartarea capului se elimina posibilitatea de aparitie la nivel local a unei inflamatii.

Capusele sunt cel mai adesea vectorii pentru:– Bola Lyme, – Tularemie,- Babesioza, – Febra de Colorado.
Tratamentul muscaturii de capusa, cuprinde mai multe etape :
Tratamentul Antialgic
Printre cele mai frecvente recomandari se numara:
– Aplicarea unor comprese cu gheata pe zona lezata. Gheata nu se pune direct pe piele, ci doar invelita intr-un prosop sau material de bumbac. Se tine timp de 15-20 de minute la fiecare ora, timp de 6 ore
– Administrarea unor antialgice si antiinflamatoare usoare : Nurofen, Ibalgin, Paduden, Aulin, Ketonal.
Se recomanda, totusi, analizarea cu atentie a posibilelor reactii adverse pe care astfel de medicamente le au, unele putand fi chiar importante.

Tratamentul Antihistaminic (antialergic)

 – acesta amelioreaza pruritul, eritemul si edemul si Nu este indicat copiilor (decat la stricta recomandare a medicului)

– acesta poate cuprinde preparate cu loratadina (Claritine, Symphoral, Flonidan), desloratadina (Aerius), cetirizina (Zyrtec, Alerid) si levocetirizina (Xyzal) – administrate Un comprimat/ zi.

Tratamentul Local

– Spray anestezic local (Lidocain Spray)
– Lotiuni calmante :  Mixtura Mentolata, Lotiune Mentolata, Alcool Mentolat

In ceea ce priveste Tratamentul cu Antibiotic : de prima alegere  este Doxiciclina, 100 mg de 2 ori pe zi, avand avantajul eficientie si impotriva agentului ehrlichiozei granulocitare umane, care este transmis de aceeasi capusa care transmite si agentul bolii Lyme.

Amoxicilina (500 mg de trei ori pe zi), axetil Cefuroxima (Zinnat, Axycef, Ceroxim) (500 mg de doua ori pe zi) si Eritromicina (250 mg de patru ori pe zi) reprezinta a doua, a treia si, respectiv, a patra alegere alternativa ca si antibiotic indicat in tratarea muscaturii de capusa.

La copii, este eficienta amoxicilina (50 mg/kg/zi, dar nu mai mult de 2 g/zi), in doze divizate la 8 ore; in cazul alergiei la penicilina pot fi utilizate axetil cefuroxima(divizata la 12 ore) sau eritromicina(divizata la 6 sau la 8 ore).

Pentru pacientii cu infectie localizata la piele, 10 zile de terapie sunt in general suficiente.

Tratamentul cu antibiotic il stabileste medicul, deasemena dozele si durata tratamentului.