Dislipidemia

Ce este colesterolul?

În componenșa oricărui organism viu există trei clase de substanțe organice: Glucidele, proteinele și lipidele.

Glucidele – au un rol important în furnizarea energiei de către celulele organismului, ele fiind utilizate în sinteza unor substanțe ce înmagazinează energia precum niște “baterii” de dimensiuni submicroscopice.

Proteinele– sunt cărămizile de structură ale organismului. Ele intră și în componența unor hormoni, ajută transportul diverselor substanțe în sânge și au rol în contracția musculară din timpul mișcării și din timpul bătăilor inimii.

Lipidele – sunt substanțele grase. Ele au un rol important în structura celulelor, intră în componența unor hormoni și a unor vitamine.Cea mai mare cantitate însă se găsește în depozitele de grăsimi pe care organismul le sintetizează pentru a stoca energie. Acestea au și rolul de a menține căldura în organism.

Cea mai importantă substanță de acest gen este colesterolul. El poate proveni din două surse : din digerarea alimentelor și din sinteza realizată de ficat. După ingestie, colesterolul din alimente este transportat prin sânge către țesuturi.

Deoarece lipidele nu se dizolvă în sânge, este nevoie să fie înglobate într-un înveliș care să le facă solubile. În urma acestui proces, particulele rezultate sunt denumite, în funcție de densitate, HDL (high density lipoproteins- cu densitate mare, adică foarte solubile) și LDL (low density lipoproteins- cu densitate mică, mai puțin solubile).

Dislipidemia și Ateroscleroza

Dislipidemia definește un dezechilibru între fracțiunile lipidice existente în sânge. Atunci când raportul dintre cele două feluri de particule, LDL și HDL este peste o anumită valoare în favoarea LDL, aceasta din urmă începe să se depună pe pereții vaselor de sânge.

De aceea, LDL mai este cunoscut și sub denumirea de “colesterol rău“, deoarece în timp blochează circulația prin vasele de sânge din cauza formării de depuneri voluminoase în interiorul acestora. Pe de altă parte, HDL, fracțiunea mai densă a colesterolului din sânge, are un rol protector pentru artere și de aceea este denumit “colesterol bun“.

Afecțiunea determinată de depunerea LDL pe pereții vaselor de sânge se numește ateroscleroză, de la cuvântul grecesc athere, care înseamnă terci, deoarece substanța depusă este moale, de consistența unei terci.

Din păcate, această afecțiune este complet asimptomatică, primele manifestări fiind durerea în piept (angina pectorală) sau complicațiile majore (accident vascular cerebral, infarct miocardic etc).

Uneori pot apărea mici depuneri de grăsime în jurul ochilor, ca niște pernuțe galbene sub piele (xantelasme), însă acest semn apare la foarte puține persoane dintre cele afectate.

Care sunt complicațiile aterosclerozei?

La început, circulația sângelui este normală, nefiind grav afectată. Organismul începe să sintetizeze substanțe care izolează depozitul de grăsime din vas, menținânând arterele permeabile.

După un timp însă, nu mai poate face acest lucru și depozitul de aterom începe să astupe artera afectată. Când organismul este supus unor situații solicitante(frig, emoții, efort etc) aportul de sânge devine insuficient și apare durerea.

Când o arteră din inimă se astupă parțial, afecțiunea se numește se numește angină pectorală, iar când o arteră din picior se astupă parțial, afecțiunea se numește claudicație intermitentă.

În lipsa unui tratament adecvat și prin expunerea la factori de risc (obezitate, fumat, sedentarism etc.), arterele se vor astupa din ce în ce mai mult, iar depozitul de grăsimi se poate rupe și local se poate forma un cheag de sânge. Atunci când vasul se astupă complet, apare infarctul miocardic sau accidentul vascular cerebral.

Efectele aterosclerozei sunt responsabile pentru mai mult de jumătate dintre decesele înregistrate la nivel mondial.

Tratament

Verificarea periodică a valorii colesterolului din sânge, în special a fracțiunii LDL, este extrem de importantă.

Descoperită din timp, dislipidemia poate fi tratată, încetinind sau stopând formarea plăcii de aterom. Unele medicamente mai noi (unele statine) chiar au determinat regresia volumului plăcii de aterom.

Medicamentele pentru colesterol pot acționa prin împiedicarea absorbției lipidelor la nivel intestinal sau prin oprirea sintezei la nivel hepatic.

Tratamentul pentru dislipidemie este unul permanent, pentru toată viața. Chiar dacă nivelul lipidelor din sânge a atins niveluri normale, asta nu înseamnă că riscul de ateroscleroză este eliminat, ci doar că tratamentul este eficient și reușește să țină sub control un dezechilibru deja existent.

IMPORTANT

1. Nu întrerupeți tratamentul, chiar dacă nivelul colesterolului s-a normalizat.

2. Țineți cont de faptul că întreruperea tratamentului pentru dislipidemie este mai riscantă decât întreruperea tratamentului pentru diabet sau hipertensiune.

3. Respectați regimul de viață propus de medic. Nu uitați că fumatul și obezitatea dublează sau chiar triplează riscul de producere a unui eveniment cardiovascular major.